Relaţiile UE cu cei şase vecini din fostul bloc sovietic rămân fragmentate din cauza particularităţilor politice din aceste ţări. Sursa: REUTERS

Progrese pe calea reformelor, dar şi regrese ale democraţiei, o perspectivă a liberalizării vizelor destul de neclar conturată şi o influenţă a Rusiei încă vizibilă şi chiar decisivă în ecuaţia UE – vecinii de la est, astfel poate fi rezumat bilanţul celor doi ani scurşi de la iniţierea proiectului Parteneriatul Estic, puntea de legătură dintre UE şi şase foste republici sovietice – Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaidjan.

"Nu ar trebui sa fim foarte mândri de ceea am obţinut până acum, ci mai degrabă critici, pentru că am asistat şi la un regres în evoluţia democraţiei, a drepturilor omului, statului de drept, în unele din aceste ţări", a declarat preşedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, denunţând mai ales situaţia din Belarus, dar şi din Ucraina, unde fostul premier Iulia Timoşenko este încarcerată sub acuzaţia de abuz în funcţie.

Ieri, la Varşovia, capitala Poloniei, ţara care deţine preşedinţia semestrială a UE şi principalul promotor al Parteneriatului Estic, liderii europeni şi cei ai ţărilor de la graniţa de est a UE, cu excepţia preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, care are interdicţie de a intra în spaţiul comunitar, s-au strâns pentru a evalua eforturile fostelor republici sovietice de a se apropia de Bruxelles.

Nicio perspectivă clară

Deşi Republica Moldova şi Georgia au primit notele cele mai bune, acestea nu le-au adus pentru monent rezultate concrete. "Ştim că Georgia, Moldova şi Ucraina au avut aşteptări mai mari de la acest summit - au dorit o perspectivă clară de aderare la UE. Nu avem suficiente condiţii întrunite pentru a oferi o perspectivă clară. Aşteptăm ca toate condiţiile să fie îndeplinite