Sistemul de brevetare european este unul fragmentat şi costisitor, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Europene, care a participat, pe 7 octombrie 2011, la Centrul InfoEuropa, la o dezbatere intitulată "Reforma sistemului de brevetare în Uniunea Europeană - cheia deblocării potenţialului inovativ al economiei europene".
"Aceasta se întâmplă, în principal, din cauza faptului că brevetele naţionale şi cele europene asigură doar o protecţie teritorială, fără a acoperi întregul ansamblu al Pieţei Interne, în mod unitar. Fragmentarea pieţei unice pentru brevete are consecinţe majore în materie de competitivitate a Europei faţă de ceilalţi actori economici majori de pe scena internaţională (SUA, Japonia sau China)", conform comunicatului citat.
Prezent la dezbateri, subsecretarul de stat Răzvan Horaţiu Radu a arătat că, la nivel UE, nu există o jurisdicţie unică pentru soluţionarea disputelor privind brevetele europene.
"Orice acţiune în instanţă poate intra sub incidenţa diferitelor dispoziţii şi proceduri naţionale. În consecinţă, reclamanţii şi pârâţii îşi asumă riscul unor litigii multiple referitoare la acelaşi brevet în mai multe state membre ce implică costuri substanţiale" a adăugat subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Europene.
Acesta a subliniat şi avantajele pe care România le-ar avea ca urmare a unei astfel de reforme legislative. "Companiile româneşti vor putea obţine brevete de invenţie cu costuri substanţial reduse faţă de actualul brevet european. Traducerea automată în limba română şi fără costuri a tuturor documentelor de brevet (descriere, revendicări şi desene) va contribui la o mai largă diseminare a informaţiei tehnologice", a declarat Răzvan Horaţiu Radu.
Accesul mai uşor şi mai ieftin la brevete este de natură să conducă la o creştere a numărului de IMM-uri inovatoare, potrivit Minis
