Mai mult de o treime dintre companiile listate pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti contează doar la număr, tranzacţiile înregistrate cu acţiunile lor reprezentând mai puţin de 0,1% din total.
În statisticile BVB figurează în prezent 78 de societăţi emitente, cel mai mare număr din ultimii zece ani. În realitate, analizând statisticile privind valoarea tranzacţiilor de pe bursă de la începutul anului până în prezent, reiese că 20 de companii contează cu adevărat când vine vorba despre rulaje, reprezentând peste 97% din piaţă, în timp ce 30 fac pur şi simplu figuraţie, având o pondere cumulată de sub 0,1% în tranzacţiile totale.
Cele 30 de companii au înregistrat de la începutul anului rulaje medii zilnice mai mici de 5.000 de lei pe zi, neîndeplinind astfel unul dintre criteriile pentru menţinerea la categoria a II-a, respectiv acela de a avea tranzacţii medii zilnice de peste 5.000 de lei. Cu toate astea, în ultimii ani doar o singură companie a fost retrogradată la categoria a III-a: UCM Reşiţa.
În schimb, companii precum producătorul de ambalaje MJ Maillis (MJM) continuă să figureze la categoria a II-a deşi de la începutul anului a avut tranzacţii medii zilnice de doar 24 de lei, iar anul trecut nu s-a tranzacţionat deloc.
Altele, precum producătorul de confecţii Siretul Paşcani (SRT) sau producătorul de utilaj petrolier Uztel Ploieşti (UZT), sunt suspendate de la tranzacţionare de circa un an după ce au intrat în insolvenţă. Este şi cazul retailerului IT&C Flamingo International (FLA), companie intrată în insolvenţă la finele lui 2009, cu zero tranzacţii în 2010 şi 2011.
În cele mai multe cazuri însă, lichiditatea extrem de redusă a acţiunilor pe bursă este determinată de doi factori: dimensiunea redusă a companiilor şi free-float-ul foarte mic (numărul de acţiuni disponibile la tranzacţionare).
De exem
