Cerealele, sursa principală de gluten, au făcut parte din regimul alimentar al oamenilor de când a apărut agricultura, însă cazurile intoleranţa la această proteină s-au înmulţit abia în ultimii zeci de ani. Este oare o afecţiune a omului modern?

Glutenul este o proteină regăsită în majoritatea cerealelor, de la grâu, la orz şi la secară, care supune tractul digestiv la o mulţime de provocări. Odată fixat pe pereţii intestinului subţine, glutenul poate favoriza apariţia bolilor digestive, inflamatorii, dar şi autoimune.

Citeşte şi:

VIDEO Stresul poate declanşa intoleranţe alimentare

Factori care ne fac vulnerabili la boli digestive

Intoleranţa la gluten este o condiţie medicală asociată cu tot felul de afecţiuni, precum boala celiacă (cunoscută şi ca enteropatie glutenică), artrita reumatoidă, diabetul zaharat de tip I, tiroidita Hashimoto, cardiomiopatia, limfomul (o formă de cancer de sânge), dermatita herpetiformă (o boală de piele), astmul, alergiile, dar şi eczemele.

Însă afecţiunile asociate cu intoleranţa la gluten s-au înmulţit semnificativ în ultimii zeci de ani, deşi regimul alimentar al omului a conţinut cereale, deci şi gluten, de când s-a descoperit agricultura. Situaţia l-a determinat pe doctorul David Jockers, specialist în nutriţie şi detoxifiere, să pună întrebarea: "Intoleranţa la gluten este o afecţiune a omului modern?"

Ce ne dictează genele

Mai întâi, Jockers a explicat incidenţa crescută a problemei prin modificările survenite în genomul uman, informează Natural News. Fiecare ADN conţine coduri genetice pentru sistemul imunitar, care fac parte din antigenul leucocitar uman, sau pe scurt - complexul HLA. Cazurile de intoleranţă la gluten au fost înregistrate la persoane care au elementele HLA-DQ2 şi HLA-DQ8. Primul este frecvent întâlnit în rândul populaţiei din Europa de Vest, mai ales în Irlanda, Ma