„Știți cum au făcut turcii, doamnă? Eram în Turcia acum câțiva ani și am văzut. Ne-au spus: luați-vă mâncare, apă, sucuri și stați în hotel. N-aveți voie să ieșiți afară două zile. Cine iese e arestat! Am zis, fugi dom-le de aici, ce e asta? Și când colo, așa era. Era recensământ. Strada pustie, nu circulau decât recenzorii și poliția. Au ieșit doi din casă și i-au arestat, doamnă, pe cuvântul meu!”, scrie Dollores Benezic pe blogul Dollo.ro
Domnul poartă un maieu negru cu „guler” din aur și o cruce. Și pe degete are ceva auriu, dar nesemnificativ. Tocmai și-a băgat câinele în cealaltă cameră și m-a poftit în bucătărie. E mai mult decât cooperant, într-un bloc devenit ostil de la o zi la alta, în materie de CNP. Azi nu mi-a mai dat nimeni CNP-ul, „dacă tot nu mai e obligatoriu”… Fraieri ăia care l-au dat deja! Domnul cu maieu negru însă are o problemă. El stă acolo, dar n-ar vrea să fie recenzat acolo, ci la casa pe care o revendică în alt oraș. Îmi povestește despre procese, interlopi, politicieni, judecători implicați, un roman polițist de capă, spadă și jurnale de știri din alea cu „breiching niuz”, senzațional, exclusivitate și tot tacâmul. Zice că sigur o să aud de cazul lui în curând la TV, că e pe cale să izbândească în lupta cu hidra mafiotă care i-a furat casa.
S-a consultat cu avocatul care i-a zis că n-ar fi bine să fie recenzat la altă adresă decât aia pentru care luptă în justiție. Eu încerc să-i explic că în felul ăsta nu va fi recenzat nicăieri, că dacă acolo nu stă, nu are cum să fie recenzat. Zice că are el grijă, a „vorbit cu cine trebuie”. Totul e aranjat.
Șeful nu încetează să mă uimească cu profunzimile sale
Ziua de azi a fost grea. Pe de-o parte ne-au chemat la Școala x. „Dacă aveți întrebări, nelămuriri”, zice șefu. El sigur n-are niciuna, că și azi era la fel de convins că oamenii trebuie să dea CNP-ul, do
