Discursul rostit de Majestatea Sa Regele Mihai în Parlament cu prilejul aniversării a 90 de ani a fost scurt, simplu şi modest. Cu toate acestea, a conţinut cuvinte care nu au fost auzite niciodată din gura politicienilor români: datorie, curaj, loialitate, modestie, memorie, morală, credinţă, iubire de patrie. Tocmai aceste cuvinte stau în calea restaurării monarhiei constituţionale în România.

Politicienii noştri prezenţi ieri în Parlament s-au grăbit să facă uz de adjective la adresa discursului regal şi a prezenţei Regelui în Parlament. Majoritatea, inclusiv Victor Ponta, l-au caracterizat drept „impresionant'' şi „emoţionant'' şi aproape toţi, cu diverse variaţiuni, l-au descris drept „istoric''; Crin Antonescu a vorbit despre „cea mai frumoasă zi din viaţa lui în Parlament; Ion Iliescu, în stilul lemnos inimitabil, l-a numit „constructiv'' şi „util''. Discrepanţa dintre această avalanşă de epitete binevoitoare şi absenţa oricărui comentariu asupra conţinutului politic al discursului a fost însă frapantă. Au existat foarte puţine referiri la substanţa discursului regal şi încă şi mai puţine - cu excepţia notabilă a lui Călin Popescu Tăriceanu - la oportunitatea deschiderii unei dezbateri serioase despre restaurărarea monarhiei constituţionale în România.

În schimb, cei mai mulţi dintre entuziaştii înlăcrimaţi de ieri s-au grăbit să se pronunţe împotriva revenirii Regelui pe tron. Ion Iliescu a respins-o pe temeiul că România are o Constituţie republicană, Ponta pentru că socialiştii ar fi în mod natural republicani, iar Antonescu - din motive de alianţă cu PSD. Emil Constantinescu consideră că „o mare personalitate nu e un obiect pe care îl muţi acolo, îl iei şi îl pui la putere'' şi, ca atare, susţine Constantinescu, revenirea Majestăţii Sale în fruntea statului este la fel de „imposibilă" ca revenirea la putere a altor două mari personalităţi, I