În timp ce România ratează pe bandă rulantă calificările la turneele finale, la aproape toate categoriile de vârstă, alţii, cu resurse mai limitate, reuşesc mult mai mult. E nevoie însă de o strategie comună şi de un strateg. Uruguay-ul le-a găsit pe ambele cu ajutorul "profesorului" Oscar Tabarez.

Uruguay-ul e o ţară în care religia principală e fotbalul. Cea mai mică naţiune care a câştigat un CM are 20 de titluri internaţionale în palmares, mai multe decât oricare altă ţară, însă multe cucerite în alte perioade şi nu în fotbalul pe care-l numim acum modern. Înainte de 2010, Uruguay nu se calificase decât la un CM din ultimele patru (2002). La cel din Africa de Sud a ieşit pe trei, iar în acest an a câştigat şi Copa America. Ce s-a schimbat? Răspunsul e simplu. Viziunea unui om, Oscar Washington Tabarez.

"Fiecare puşti de la Under 15 îl ştie pe Tabarez"

Fost selecţioner şi în 1990, Tabarez a revenit la cârma "celeştilor" după dezastrul din 2006, când Uruguay nu s-a calificat la CM. A semnat contractul cu federaţia cerând ca o singură clauză să nu fie negociabilă: "Vreau să controlez nu doar naţionala mare, ci întreg fotbalul juvenil". Lucru care s-a şi întâmplat. La naţionala mare a scăpat de câţiva jucători "bătrâni" şi a creat o stategie cu bătaie lungă, cu accent pus pe tineri, pe coeziune şi integrare. "Până la Tabarez, echipele de tineret se reuneau doar înaintea turneului. Acum lucrăm regulat, de trei ori pe săptămână, de mai multe ori pe an", a povestit Fabian Coito, selecţionerul Under 17, naţională care în iulie a jucat finala CM.

Inima sistemului este complexul federaţiei de la Montevideo, unde există activitate în mare parte din an şi unde nimic nu mişcă fără supravegherea "Profesorului". "Fiecare puşti de la Under 15 îl ştie pe Tabarez în persoană şi, mai important, el îi cunoaşte pe toţi după nume şi porecle", a spus Coito în F