Cîte lucruri stau la capătul a o oră şi 25 de minute! O mulţime. Lucruri pe care Roger Federer le sărbătoreşte cu un zîmbet şi cu pumnul strîns lejer.
Lucruri care nu-l împiedică să-i spună lui Ferrer, la final, cîteva cuvinte ce presară un pic de zahăr peste acreala înfrîngerii. Lucruri care vor împodobi vitrina carierei elveţianului, deja ticsită cu trofee, cifre, recorduri. Azi va juca finala cu numărul 100 a carierei. Va căuta să cîştige al 70-lea titlu din palmares şi al treilea consecutiv din această toamnă, după Basel şi Paris-Bercy. A adunat a 806-a victorie, egalîndu-l pe Stefan Edberg. Este neînvins în 15 meciuri jucate indoor în 2011. Şi e sigur că va termina anul în Top 3 pentru a noua oară la rînd. Semifinala a început cu un prim set strîns. Ferrer, care intrase pe teren cărînd un bilanţ de 0-11 în întîlnirile directe cu Roger, s-a agăţat de fiecare minge. A jucat cu dedicaţie, corect, cinstit, cum o face de obicei. Federer a sclipit cu dreapta, apoi a scos scîntei cu reverul, le-a stins cu serviciul şi a făcut focul de-a binelea la fileu. A rezistat unui game de 8 minute la 5-5, după care a iuţit ritmul şi spaniolul a cedat. Actul secund s-a dezechilibrat repede. Suveran pe serviciu, Roger a mers în pas festiv pînă la capăt. Acolo unde îl aşteptau acele lucruri de vitrină şi o reverenţă universală.
Mirnîi şi Nestor, în finală
Prima semifinală de dublu, fraţii Bryan au cedat în faţa perechii Max Mirnîi, Daniel Nestor cu 6-7 (6), 4-6. Învingătorii au pierdut doar două puncte jucate cu primul serviciu, 33-35, şi nu au avut de înfruntat nici o minge de break. Bielorusul şi canadianul, aflaţi la primul sezon complet împreună, au cîştigat în trecut Turneul Campionilor. Mirnîi s-a impus în 2006 (cu Jonas Bjorkman), iar Nestor a cucerit titlul de 3 ori, în 2007 (cu Mark Knowles), 2008 şi 2010 (cu Nenad Zimonjici).
@N_
