În peste 10.000 de şcoli din ţară, orele se ţin pe calculator, iar părinţii verifică notele copiilor în catalogul virtual. EVZ a vizitat unul din liceele în care inovaţia bate metodele învechite de învăţare. Sursa: CRISTINA LICA

În cătune uitate, copiii merg kilometri prin nămeţi ca să ajungă în şcoli unde le îngheaţă mâna pe stilou şi tencuiala pică pe caiete. În buricul târgului, se face carte "high-tech", pe calculator, fără cretă şi caiet. Profesorii ţin lecţii virtuale care simulează situaţii reale, iar elevii au dat peniţa pe click. Modelul funcţionează în Occident şi prinde contur şi la noi în ţară.

În 2001, Ministerul Educaţiei a demarat informatizarea şcolilor, moment în care a fost implementată în peste 13.000 de unităţi platforma E-learning AEL, dezvoltată de Siveco. Softul românesc a primit distincţii internaţionale şi are acoperire în 20.000 de şcoli din Europa, Africa şi Asia. Printre unitățile care valorifică la maximum laboratoarele şi lecţiile interactive se numără Colegiul Naţional "Grigore Moisil", Liceul Greco-Catolic "Timotei Cimpariu" şi Centrul Şcolar "Regina Elisabeta", din Bucureşti, unde un profesor nevăzător utilizează des laboratorul pentru lecţiile de biologie.

Clasa virtuală dirijată live de la computerul de pe catedră

La Liceul Greco-Catolic din Bucureşti, sistemul e-learning este valorificat la maximum din anul 2008 şi acoperă cam toate materiile, cu precădere ştiinţele naturii (fizică, chimie, biologie, geografie). Beneficiari direcţi sunt 600 de elevi de la clasele IIXII, cei mai mulţi din clasa a IXa. Sistemul permite atât logarea din şcoală, cât şi din exterior, astfel că părinţii pot să verifice notele în catalogul virtual, iar profesorii pot conspecta de acasă lecţiile. Chiar şi inspectorii punctează în plus dascălii care predau pe sistem virtual.

Ora 10 dimineaţa. Clasa a IV-a are oră