Vânzarea şi cumpărarea organelor umane este, în general, un subiect tabu. Există două tabere: cea a susţinătorilor şi cea a criticilor. Oare aşa ar trebui să stea lucrurile sau ar fi bine să ne schimbăm părerea despre o situaţie de acest gen? O pledoarie pe această temă a susţinut un cititor al \"New York Times\", scrisoarea lui fiind prezentată şi de revista americană TIME. Sursa: REUTERS
Argumentul principal despre care vorbeşte Alexander Berger este faptul că acest comerţ ar putea salva vieţi, pentru că oamenii ar fi mai doritori să ofere un rinichi, iar costurile totale ale tratamentului ar scădea foarte mult - un transplant de rinichi este ieftin, comparativ cu ani de zile de dializă şi tratament. Preţul sugerat pentru un rinichi? Circa 50.000 de dolari.
Berger (21 de ani) susţine, aşadar, că vânzarea sau cumpărarea unor organe ar trebui să fie absolut legală şi deschisă oricui. Tînărul nu este medic, nici profesor universitar şi nu lucrează în domeniul sănătăţii. De ce ar trebui să ne pese de părerea lui? Poate pentru că Berger este în plin proces de donare a unui rinichi către o persoană pe care nu a cunoscut-o niciodată. Va suporta ceea ce el numeşte "o procedură sigură şi relativ nedureroasă", care necesită internare pentru trei zile şi câteva săptămâni de concediu medical (lucrează la o fundaţie non-profit de cercetare).
Act de reponsabilitate şi altruism
De ce face asta? Pentru că donarea unui rinichi este pentru el "una dintre multele modalităţi prin care o persoană altruistă poate ajuta pe cineva". Tânărul spune că sacrificiul său personal nu este atât de important pe cât este faptul că cel ce va primi rinichiul va trăi cu cel puţin 10 ani mai mult. Ani în care nu va fi nevoit să trăiască în durere şi suferinţă, zi de zi.
Berger îşi dă seama că majoritatea oamenilor nu sunt de aceeaşi părere cu el, pentru că, dacă ar
