Alcool din pastă de dinţi şi zahăr, halucinogene cu scrum de ţigară, zaruri turnate din cutiile aruncate de detergent, şişuri din plastic sau din elementele metalice de la pat, chibrite “de viaţă lungă” din hârtie igienică, cuie bătute în cap după o “dezinfectare” prealabilă, piese de şah din pâine: sunt doar câteva din “inovaţiile” oamenilor aflaţi în penitenciare. Sursa: Codrin Prisecaru
De la Timişoara şi Botoşani până la Poarta Albă şi Jilava, o mulţime pestriţă de oameni condamnaţi de instanţele judecătoreşti populează spaţii concentraţionare mai mult sau mai puţin echipate la standardele europene. Penitenciarele devin “şcoli ale vieţii”, unde vieţaşii” (condamnaţii la pedepse maxime) sau “bididiii” (tinerii proapspăt sosiţi la închisoare) învaţă unii de la alţii trucuri ieftine, care ar putea să compenseze lipsurile materiale.
Aici, nimic nu este întâmplător: de-a lungul timpului, generaţiile de puşcăriaşi s-au completat una pe alta, creând un stufos “folclor” de… gherlă. Sursele noastre susţin că, în penitenciarele româneşti, cazurile de fabricare artizanală a alcoolului de către deţinuţi au fost şi rămân numeroase, fiind tolerate pe alocuri. “Mai închidem ochii, dependenţa de alcool îi înnebuneşte pe unii. Dacă-i laşi să se intoxice cu mizeriile alea, nu mai ai probleme cu ei, vei avea liniştea asigurată”, ne-a spus o sursă din cadrul sistemului penitenciar.
Frecvent, amatorii de “ţuică de bulău” folosesc oale sustrase de la bucătărie, iar ca materie primă stochează mai mult timp marmelada de la masa de dimineaţă, fructele sau compoturile aduse de vizitatori. ”Sunt, de asemenea, mulţi care îşi fabrică alcool dintr-un amestec de pastă de dinţi, zahăr şi apă. Care e mai înstărit şi are şi parfum sau ceva pentru după ras, un after-shave, amestecă în pasta de dinţi şi obţine un super-alcool”, a definit sec o altă “reţetă” aceeaşi sursă.
Zaruri
