Dacă părinţii au avut probleme cardiovasculare, nu înseamnă neaparat că istoria se va repeta. De asemenea, nu vă bazaţi pe faptul că tinereţea, vinul roşu ori greutatea normală vă feresc de boală. Sursa: SHUTTERSTOCK

Bolile de inimă nu afectează exclusiv bătrânii: în prezent, multe persoane de 30-40 de ani fac infarct, din cauza stilului de viaţă haotic. Istoricul familial creşte riscul cardiovascular, dar nu este decisiv în apariţia bolii.

Nu este doar o vorbă din popor: supărările şi stresul atacă inima, iar bărbaţii se îmbolnăvesc mai des decât femeile.

1. Tinerii nu fac boli de inimă

Fals. Afecţiunile cardiovasculare nu sunt neapărat boli ale bătrâneţii. Plăcile de aterom de pe vasele de sânge încep să se formeze în copilărie, favorizând apariţia bolilor cardiovasculare.

"Cei care au crescut cu fast-food, în faţa calculatorului şi a televizorului, sunt expuşi prematur riscului cardiovascular: dacă în urmă cu 20 de ani, infarctul miocardic afecta persoane de peste 50 de ani, astăzi, nu puţini suferă atac de cord la 30-40 de ani", atenţionează dr. Radu Braga, specialist în medicină internă.

2. Ereditatea e decisivă

Fals. Persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare au, într-adevăr, un risc mai mare de a dezvolta astfel de boli, mai ales dacă tatăl a suferit un acccident vascular sau un infarct înaintea vârstei de 55 de ani sau mama a trecut printr-un astfel de episod înainte de 65 de ani.

Totuşi, nu e o regulă. Pentru a reduce riscurile, faceţi sport 30 de minute pe zi, mâncaţi alimente sărace în grăsimi animale, renunţaţi la fumat, controlaţi valorile colesterolului, ale tensiunii arteriale, greutăţii corporale şi glicemiei.

3. Bărbaţii, mai vulnerabili

Adevărat. Bărbaţii sunt mai expuşi decât femeile riscului cardiovascular, din cauza particularităţilor endocrine şi metabolice. Totuşi, şi femeile au un r