De când a fost folosit pentru prima oară pentru a marca Sărbătorile de iarnă, în Letonia, în secolul al XV-lea, pomul împodobit a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale Crăciunului.

Împodobirea pomului de Crăciun a devenit cel mai emoţionant ritual al Sărbătorilor de iarnă. Toată familia se strânge în jurul bradului şi aproape fiecare dintre noi are cu siguranţă un glob preferat.

Primul moment în care bradul a devenit centrul atenţiei de Sărbători este marcat în secolul al XV-lea în Letonia. De atunci însă lucrurile s-au schimbat. Multe dintre aceste modificări s-au înregistrat la nivelul percepţiei şi al modului în care este serbat bradul.

„Legătura dintre pom şi Naşterea Domnului era foarte marcată în secolul al XVI-lea. Acum, componenta religioasă a trecut în plan secund, locul fiindu-i luat de ideea de sărbătoare ca festin, când oamenii îşi iau cadouri, se duc la munte. În ultimii 20-30 de ani, obiceiurile specifice Sărbătorilor de iarnă sunt parcă golite de sensul lor iniţial", este de părere istoricul Dan Falcan. Click pe foto pentru a vedea o scurtă istorie a tradiţiei bradului de Crăciun

Românii au sărbătorit pe ascuns

Specialistul mai susţine că perioada postbelică a fost mai specială, fiind în parte responsabilă pentru transformări radicale. „Când comuniştii nu au putut să interzică nişte sărbători, le-au modificat. Astfel, bradul nu era interzis, însă trebuia împodobit şi sărbătorit pe 1 ianuarie, marcându-se trecerea în noul an. Moş Crăciun a devenit în aceste condiţii Moş Gerilă. Asta se întâmpla la nivel oficial. În schimb, în case, noi serbam Naşterea Domnului pe 25 decembrie, cântam «O brad frumos» şi alte colinde", explică istoricul Falcan. În acele vremuri nu se puneau beculeţe în pom, ci lumânări şi globuri, iar cadrul era completat de artificii.

O chestiune de stil

Într-adevăr, spun