Printre obiceiurile de iarnă care se păstrează şi astăzi, în satele din judeţul Olt, se numără colindele, urările de belşug şi recoltă bogată cu Pluguşorul, urările cu sorcova, „încurarea cailor“, păzitul fântânilor sau păzitul apelor dar şi colindele de Sfântul Vasile sau Sfântul Ion.

Noaptea de Ajun este magică. Începând din această seară, în satele din sudul judeţului cete de colindători, copii şi flăcăi, merg la fiecare casă şi rostesc urări de prosperitate. „Bună dimineaţa la moş Ajun! / Că-i mai bun-a lui Crăciun/ Porci unturoşi,/ Oile lânoase,/ Vacile lăptoase,/ Oameni sănătoşi/ Pui mulţi şi boboci mulţi”, urează colindătorii gazdelor. „Urarea era însoţită de acte mimice. Din curtea fiecărui gospodar erau adunate paie şi crengi ce se puneau la gura sobei şi pe care se aşeza unul dintre urători pentru ca găinile (cloştile) să stea pe ouă“, a povestit Claudia Balaş, muzeograf la Muzeul Judeţean Olt. În nordul judeţului colindă toţi locuitorii satului. Colindătorii primesc daruri constând în nuci, mere şi covrigi dar şi bani.

Istoria Crăciunului

Moş Crăciun apare în imaginaţia tuturor ca un om bătrân, cu barbă albă, fratele mai mic sau vecinul lui Moş Ajun. Creştinii ştiu că Moş Crăciun este născut înainte de toţi oamenii şi este soţul femeii care a ajutat pe Fecioara Maria să îl nască pe pruncul Iisus.

„Legendele legate de Crăciun ne introduc în atmosfera unei aşezări agro - pastorale în care Moş Crăciun era un crescător de animale bogat dar aspru şi zgârcit. Fecioara Maria, când a sosit vremea să nască, s-a întors împreună cu Iosif în satul natal, Nazaret, dar nemaigăsind nici o rudă umblau din casă în casă cerând găzduire. Crăciuneasa, soţia lui Crăciun, profitând de absenţa soţului ei, i-a lăsat să se odihnească în staul, lângă ieslea vitelor. Acolo l-a născut Fecioara Maria pe Iisus, ajutată de Crăciuneasa. Boii au suflat