MAE a precizat, marţi, răspunzând unei solicitări MEDIAFAX, că declaraţiile lui Dmitri Rogozin, fost reprezentant al Rusiei la NATO, reprezintă probabil o reacţie faţă de intrarea în vigoare, la 23 decembrie, a Acordului privind scutul, dar că acestea sunt "eronate".
"Afirmaţiile domnului Rogozin, fost reprezentant al Rusiei la NATO, reprezintă probabil o reacţie faţă de intrarea în vigoare, la 23 decembrie 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, care constituie un moment important în procesul de creare a sistemului NATO de apărare antirachetă. Afirmaţiile domnului Rogozin sunt eronate", consideră MAE.
Ministerul precizează că, în măsura în care Rogozin se referă la chestiunea comenzii şi controlului sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice, "acestea urmează a fi exercitate de către NATO, în conformitate cu regulile de angajare şi celelalte reguli specifice care sunt în curs de stabilire în cadrul Alianţei".
"România este parte integrantă şi joacă un rol activ în acest proces, iar Acordul intrat în vigoare pe 23 decembrie 2011 prevede în art. VI cooperarea româno-americană dedicată special acestui obiectiv", adaugă Ministerul român de Externe.
MAE precizează totodată că, în urma aplicării Acordului, care este în deplină conformitate cu deciziile luate de Alianţă la Summit-ul de la Lisabona din 2010, Baza Deveselu va deveni o locaţie antirachetă integrată în sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
"În ceea ce priveşte gradul de protecţie a teritoriului României faţă de eventuale atacuri, domnul Rogozin introduce de asemenea o ipoteză eronată atunci când arată, potrivit ştirii de presă care îl citează, că europenii ar fi devenit «ostaticii şi ţintele unui (eventual) atac de retaliere, fără ca măcar să aibă acces la tehnolo
