Irakianul acuzat că a adus în România mai mulți concetățeni după ce obținea vize de investitori în baza unor documente false a înființat aproape o sută de firme fantomă. Sediile sociale erau trecute la adrese inexistente, la registrul comerțului irakianul fiind ajutat de o ”împuternicită” româncă. Actele notariale false au fost încheiate, curios, în numele aceluiași cabinet aproape în toate cazurile. Sursa: Reuters

Potrivit rechizitoriului, Al Dulaimi A.A. Mohamad a declarat şi folosit pe teritoriul României, trei identităţi diferite, respectiv Loay Ali Asae, Al Dulaimi A.A. Mohamad şi Alsanad Rami A. Alsanad.

Dulaimini a folosit identitatea de Loay Ali Asae în perioada 13.04.1994 (data când a intrat pentru prima dată în România prin aeroportul Henri Coandă) P.C.T.F. – 22.02.1997 (data la care i-a expirat viza de şedere).

Complicitate la ARIS

Pentru a obţine viza de România şi-a atribuit calitatea de comerciant, obţinând în acest sens, acordul Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS). Principala activitate consta în înfiinţarea de firme fantomă, aducerea în România contra cost a mai multor sute de concetăţeni, urmată de abandonarea sau "arderea" firmelor după acumularea de datorii la stat.

Bâlbâieli româno-germane

După februarie 1997, Dulaimi nu s-a mai prezentat la Autoritatea Naţională pentru Străini pentru a solicita prelungirea vizei de şedere în România. Pe 10 noiembrie1997, autorităţile din Germania acordă statutul de refugiat irakianului, sub identitatea Al Dulaimi Ali Asae Mohamad, fiindu-i eliberat documentul pentru refugiaţi nr. 0752313 valabil până la data de 09.11.1998. Pe 12 decembrie 1997 irakianul reintră în România, folosind identitatea atribuită şi documentele eliberate de autorităţile germane, respectiv de Al Dulaimi A. A. Mohamad.

Tertip des folosit

Pent