Sfârşitul de an te îndeamnă, vrând nevrând, la bilanţ. Ce s-a schimbat, ce a fost bine, ce nu, ce aşteptăm...
Avem o lege nouă, care schimbă ciclurile de învăţământ. Clase primare şi gimnaziu de câte cinci ani, liceu de trei ani, care nu va mai fi obligatoriu. Absolvenţi de nouă clase şi de zece ani de şcoală ar putea intra la 16 ani în câmpul muncii. Sau ar putea merge la şcolile de meserii, dacă acestea se vor reînfiinţa. Partea bună e că schimbările se vor produce treptat, iar sistemul ar avea timp, cel puţin teoretic, să se adapteze. Reversul medaliei: legea nu prevede termene clare pentru manuale noi, deşi cărţile după care învaţă astăzi copiii sunt mult prea încărcate, uneori perimate sau, alteori, pur şi simplu greşite. Corpul didactic îmbătrâneşte, mai ales că salariile derizorii „la intrarea în sistem" îi ţine pe tineri departe de ambiţia de a fi dascăl. Încă nu sunt destui bani, şi nici nu se ştie când vor fi.
Bac-ul 2011 va rămâne de pomină. A bătut toate recordurile negative imaginabile, mai ales pe cel cu elevi eliminaţi pentru că ar fi încercat să copieze. Primul examen supravegheat video a dat o rată de promovaţi sub 50%, la prima sesiune. Ne-a arătat unde suntem şi nu putem decât să sperăm că „am ajuns la fund", că am atins punctul de minim de unde singura direcţie posibilă e „în sus". Aşteptăm cu o oarecare preocupare Bac-ul 2012.
Anul care vine e primul în care elevii şi dascălii deopotrivă vor încerca o săptămână de „şcoală altfel", cu vizite la muzeu şi competiţii sportive. Preşcolarii de 6 ani vor intra în primele „Clase Zero". Toate liceele ar trebui să fie dotate cu sisteme de prezenţă „antichiul", pe bază de cartelă. Profesorii vor spera în majorări de salarii, fie şi măcar pentru că vom fi în an electoral.
Un raport recent al Comisiei Europene ne arată că România continuă să fie pe ultimele locuri în privinţa majorităţ
