Intervenţia preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană a dat prilej oponenţilor săi să îl acuze că face lobby în avantajul companiei canadiene şi că, în timpul orelor de lucru în care este plătit din bani publici, se ocupă de afaceri private. Unele voci i-au recunoscut totuşi preşedintelui meritul că, prin poziţionarea sa publică pentru dezvoltarea proiectului minier, a transformat un subiect secundar de presă într-unul de larg interes, introducîndu-l în agenda media în prime time şi în atenţia marelui public.

Susţinerea ostentativă de către Cotroceni a proiectului de la Roşia Montană a dezmorţit marea societate civilă în 2011, a mobilizat online şi offline, a animat opinia publică pe reţele sociale, a scos cîţiva protestatari în stradă şi a declanşat dezbaterea publică. Scandalul a antrenat pasiuni şi argumente de ambele părţi: locuri de muncă şi dezvoltare economică locală în schimbul cianurilor şi a distrugerii mediului. Astfel, ceea ce era de ani buni un debate exclusiv între interesele acţionariatului unei companii private şi apărătorii patrimoniului cultural şi de mediu a devenit un clivaj în care s-au separat puterea, politicieni şi oameni de afaceri, de ONG-uri, fundaţii, asociaţii şi simplii cetăţeni.

DE ACELASI AUTOR Strategii de imagine ceauşiste ONGFest - „mica” societate civilă, timidă, dar ambițioasă Solidarnosc forever! Ceauşescu în vizită la DisneylandÎntîrzierea punerii în practică a exploatării de la Roşia Montană este un succes al societăţii civile în anul 2011. Consensul, aici, este destul de larg: i-am întrebat pe cîţiva reprezentanţi ai ONG-urilor care ar fi cea mai mare realizare a societăţii civile din România în 2011 şi care ar fi, pentru anul trecut, cel mai mare succes al organizaţiei non-guvernamentale din care fac ei parte. Roşia Montană apare invariabil în răspunsuri