Guvernul nu are încă o strategie finalizată pentru atragerea investitorilor străini. În lipsa unor intrări de capitaluri străine şi şansele de a avea creştere economică se diminuează ţinând cont de dependenţa României de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus.

Directorul general al Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine, Constantin Matei Lăpădat, promite pentru luna februarie finalizarea strategiei care ar trebui să contribuie la atragerea mai multor investitori străini în România, dar spune de pe acum că nu se prefigurează a fi un an foarte bun. "Suntem la stadiul de gândire a strategiei pentru 2012. În februarie, probabil, va fi finalizată."

Surprinzător, Lăpădat nu se declară dezamăgit de cifrele privind nivelul investiţiilor străine de anul trecut, susţinând că "stăm bine" comparativ cu alte ţări de regiune, cu excepţia Poloniei bineînţeles.

Pe parcursul primelor zece luni din 2011, investiţiile străine directe au scăzut cu 43,8% faţă de soldul din octombrie 2010, la 1,3 mld. euro, conform ultimelor date publicate de BNR. Evoluţia investiţiilor străine contrazice optimismul debordant al autorităţilor care sperau la 3,5-4 mld. euro în 2011.

Majoritatea analiştilor au caracterizat evoluţia investiţiilor străine directe în 2011 ca fiind "dezamăgitoare" şi "îngrijorătoare", ele reuşind să acopere doar 32% din deficitul de cont curent. Fluxurile de investiţii au fost chiar mai scăzute decât în 2010 şi este posibil ca cifra pentru întregul an 2011 să nu depăşească 1,5 mld. euro.

Pe lângă plecarea Nokia şi a Tnuva, pe lista veştilor rele de anul trecut mai pot fi amintite mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale Nestlé şi Kraft în Bulgaria. La deciziile de plecare a nerezidenţilor se adaugă