Discuţiile dintre Atena şi băncile care au împrumutat-o privind restructurarea datoriei au ajuns într-un punct mort. Ţara este aproape de incapacitate de plată.
La aproape doi ani de când „tragedia elenă" a devenit o problemă pentru întreaga economie europeană şi a evitat intrarea în incapacitate de plată doar cu ajutorul unui împrumut de urgenţă din partea Fondului Monetar Internaţional şi a UE, statul a ajuns iar într-un punct critic, riscând să nu-şi mai poată achita datoriile şi obligaţiile. Acum, falimentul are şi o dată. La 20 martie, Grecia are de răscumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 14,4 miliarde de euro, datorie pe care nu-şi permite să o achite fără ajutor extern, spun analiştii.
FMI şi UE cer restructurarea datoriei
Restructurarea datoriei publice a Greciei către creditorii privaţi (bănci, fonduri de investiţii) este o condiţie esenţială cerută de Fondul Monetar Internaţional şi de Comisia Europeană pentru a elibera o nouă tranşă din împrumutul elenilor. Bruxelles-ul este cel care a insistat că implicarea „voluntară" a sectorului privat trebuie să facă parte din orice nou program de asistenţă pentru Grecia. În lipsa acestor bani, statul ar putea intra în incapacitate de plată la jumătatea lunii martie. Negocierile s-au terminat însă fără niciun acord, după ce creditorii au respins propunerea înaintată de Atena.
Datorii de 100 de miliarde de euro, şterse
Datoriile Greciei către bănci şi fonduri de investiţii se ridică la aproximativ 200 de miliarde de euro. Prin această restructurare, datoria ar fi redusă cu 100 de miliarde de euro, ajungând astfel de la 160% din PIB la 120%. Toate acestea se bazează însă pe premisa că băncile vor accepta pierderi de 50% din valoarea împrumuturilor, scenariu ce pare din ce în ce mai improbabil. Iniţial, Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IIF), care r