”Va trebui să creăm locuri de muncă valorificând banii europeni prin crearea de întreprinderi mici şi mijlocii şi – de ce nu? – prin redeschiderea exploatărilor miniere care au devenit rentabile ca urmare a creşterii costului metalelor.” – Traian Băsescu, fragment din discursul ”de intervenție”, de miercuri.
Că prima exploatare minieră la care a făcut trimitere Traian Băsescu ar fi cea de la Roșia Montană au înțeles atât cei care urmăresc cu atenție subiectul, cât și cei care au auzit doar ocazional de el, știind doar că ”există o problemă” sau ”o controversă”. Mai mulți prieteni, în special din a doua categorie, s-au arătat mirați și m-au întrebat ce sens a avut ca Traian Băsescu să se refere în discurs la Roșia Montană, în contextul în care stoparea proiectului RMGC e una dintre principalele revendicări ale nemulțumiților care au ieșit în stradă în ultimele săptămâni. Mai exact, de ce a ”turnat gaz pe foc” într-o intervenție a cărei scop era de a calma spiritele, nu de a le agita mai mult? De ce nu a evitat, pur și simplu, subiectul, urmând să-l reia cu altă ocazie, mai puțin tensionată?
Le-am răspuns direct: pentru că TREBUIA să dea asigurări că proiectul este susținut politic, la cel mai înalt nivel. Nu, nu românilor le era adresat acest mesaj, ci ”investitorilor strategici”, miliardarilor (Kaplan, Paulson, Steinmetz etc.) care sunt acționari la Gabriel Resources, companie care deține 80,69% din RMGC. Și efectul s-a văzut instant. De la începerea protestelor, acțiunile Gabriel Resources de la Bursa din Toronto au scăzut constant, depreciindu-se (cumulat) cu aproximativ 15%. După discursul lui Traian Băsescu acestea și-au revenit brusc, înregistrând, într-o singură zi, o creștere de 8,69% (de la 5,64 dolari canadieni/acțiune, la 6,13 dolari canadieni/acțiune).
***
Mai jos găsiți și fragmente din apelul de mobilizare al Asociației ”Al
