Sănătatea este domeniul în care guvernul Boc ar fi avut cel mai mult de lucru în următoarele luni. Cel mai mare proiect nerealizat este neintroducerea cardului electronic de sănătate, care ar fi transparentizat cheltuielile din sistem.
În mandatul guvernului Boc, spitalele din România au fost clasificate, ceea ce a oferit un prim indiciu în legătură cu performanţele unităţilor sanitare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a trecut în coordonarea ministerului, în timp ce unele spitale mici au fost închise.
Cu toate acestea, lipsa reformei din sănătate, domeniu care a beneficiat an de an de creşterea fondurilor alocate, va rămâne cel mai mare eşec al Guvernului Boc. În vara trecută au apărut primele indicii despre "marea reformă", care îşi propunea să crească rolul privaţilor, să aducă mai mulţi bani în sistem şi să crească calitatea serviciilor medicale. În urma unor nemulţumiri ale populaţiei, proiectul de lege a fost retras din dezbatere publică în ianuarie anul acesta.
Ulterior, Ministerul Sănătăţii a înaintat un calandar pentru consultări pe marginea unei noi încercări de reformă, consultări care ar trebui să fie finalizate luna aceasta.
Premierul Boc şi-a anunţat demisia însă înainte să rezolve problema medicilor români care pleacă la muncă în străinătate. Deficitul de medici a ajuns deja la cote alarmante. Spre exemplu numai în 2011 peste 5.600 de medici, farmacişti şi dentişti au solicitat Ministerului Sănătăţii certificatele de conformitate în baza cărora să poată lucra în străinătate, potrivit unor informaţii citate de Mediafax.
De asemenea, în timpul mandatului lui Emil Boc, sistemul de sănătate a fost zguduit de "una dintre cele mai negre tragedii" din istoria sa, incendiul de la maternitatea Giuleşti din vara anului 2010, când şase nou-născuţi au murit. Incendiul a scos totodată la iveală şi gravele probleme
