La 11 ani după ce şi-a fracturat coloana la concursul Ironman Hawaii, Marc Herremans continuă să fie un exemplu pentru fiecare dintre sportivii de performanţă»»» Belgianul în vîrstă de 38 de ani a cîştigat Campionatele Mondiale Ironman, "nu am regrete, fiindcă nu am timp" şi speră să fie în formă fizică optimă în ziua cînd va reuşi să meargă din nou »»» O poveste despre voinţă, încăpăţînare şi încredibilă ţinută mentală, din care putem învăţa cu toţii
Un accident teribil, aşa cum începe orice poveste răvăşitoare
Pe 28 ianuarie 2002, belgianul Marc Herremans se antrena în Insulele Canare pentru o nouă probă de Ironman, cea mai infernală competiţie sportivă cunoscută omenirii (3.800m înot, 180km ciclism şi 42,195 km alergare, fără oprire!). Cu un singur an înainte, Herremans terminase pe locul 6 Campionatele Mondiale şi spera ca, în toamna lui 2002, să i se alăture lui Luc Van Lierde, rivalul său belgian, în adjudecarea primei medalii de aur din carieră. În ziua antrenamentului din Lanzarote, sub căldura sfidătoare a unei zile de ianuarie, dezastrul a lovit cînd triahlonistul în vîrstă de 29 de ani îşi îmbunătăţea capacitatea de efort pe bicicletă.
O singura abordare greşită a unei curbe, o căzătură brutală pe pietrişul de pe marginea drumului şi Marc Herremans şi-a pierdut complet viaţa de odinioară. Ajuns la spital cu un elicopter, belgianul a fost diagnosticat cu fractură în zona vertebrelor D5 şi D6 şi, în ciuda eforturilor făcute de medici, a rămas paralizat de la piept în jos. Dar lupta era abia la început.
La doar două luni după accident, Marc a început din nou antrenamentele. Ţinta îşi schimbase puţin denumirea, devenise Campionatele Mondiale de Triahtolon pentru cei în scaune cu rotile, dar încăpăţînarea şi forţa psihică ale lui Marc rămăseseră intacte. Patru luni după accidentul care îi schimbase viaţa, belgianul p
