Se lasă în fotoliul moale, de business class. Muzica în surdină se combină cu mormăitul motoarelor. Pe pistă, prin zăpadă, o mulţime de omuleţi mişună în jurul avionului. Toţi lucrează pentru confortul lui! Gândul ăsta îi dă o stare de bine.
Stewardesa îi zâmbeşte cald: "O şampanie?" "M-a recunoscut! Normal!" Se cufundă şi mai adânc în scaun. Locul de alături a rămas gol. Se poate întinde în voie.
Mai bine că n-a venit Antonescu! Are şi ăsta nişte fiţe! Cică el nu merge dacă nu se întâlneşte cu Obama şi cu Hillary. Mai că-i băgase şi lui cuiul, să nu se ducă, dar au sărit Daciana şi tata-socru cu gura: că aşa e în politica externă, trebuie să ai răbdare. Bei o cafea cu secretarul lui Hillary, îi mai spui un banc cu Băsescu, "cum, nu ştiţi cine-i Băsescu?, ha ha, ăsta e cel mai bun banc!", madam Clinton aude râsete, bagă capul pe uşă, curioasă ca orice femeie, şi atunci secretarul se scoală în picioare şi-l prezintă: "Mister Ponta, from Romania, the next prime minister!" "Aha!", face atunci Hillary, şi-l pofteşte să bea o cafea şi cu ea.
Şampania îl pişcă la limbă. Zâmbeşte larg către stewardesa blondă şi închide ochii. E cald, e plăcut. Nici nu simte când decolează.
***
Preşedinte PSD – Secretariat. "Nu, dragă, câteva zile sunt singură. Victor a plecat în America... Aş, nu mă plictisesc. Mie îmi place când e mai linişte. Plus că mai trece pe la mine domnul Iliescu, îmi vorbeşte despre vreme. Fascinant, dragă. Ieri mi-a adus covrigi calzi de la Georgi. Io l-am tratat cu un chefir. Şi am stat de vorbă o grămadă. Mi-a povestit despre capriciile vremii, despre greşelile săvârşite după 2004 în amenajările hidrologice, despre tăierile abuzive din fondul forestier....Dragă, zice el, mhî mhî, dialectica ne învaţă că orice acţiune are şi reacţiune... Io mâncam covrigi şi-l ascultam. Aşa un om interesant!"
Câteva bobiţe negre de mac îi cad pe pie
