Japonezii n-au schimbat mare lucru la designul noii Mazde 3, dar inginerii au umblat la setări. Rămîne o alternativă serioasă în clasa compactă în faţa unui Opel Astra, Ford Focus,Toyota Auris sau Renault Megane III.
A doua generaţie a unuia dintre cele mai apreciate modele Mazda, Mazda 3, a ajuns la perioada facelift-ului. Constatînd însă că nu prea au mare lucru de îmbunătăşit, designerii s-au rezumat la cîteva retuşuri fine, iar inginerii au umblat puţin la setări, făcînd maşina şi mai plăcut de condus. Şi au avut dreptate!
Concret, dacă nu eşti un împătimit Mazda 3, facelift-ul este aproape insesizabil în materie de design. Doar un ochi sensibil ar observa schimbarea formei proiectoarelor de ceaţă şi repoziţionarea lor, de exemplu, sau micile retuşuri aerodinamice aplicate paraşocului faţă, ce înglobează şi calandrul. Iar creşterea cu 10% a suprafeţei plane a podelei exterioare, ce optimizează fluxul de aer de sub maşină, clar nu se vede.
Ce nu se observă însă, se simte. Mazda 3 facelift are o ţinută de drum exemplară, graţie revizuirii suspensiei, direcţia "citeşte" şi comunică mai bine drumul, iar insonorizarea habitaclului a atins o nouă treaptă, caracterizată prin linişte. Mai mult, rigiditatea caroseriei a fost crescută şi, cel puţin în cazul motorizărilor puternice, cum este 2.2-ul diesel de 185 CP, care te îmbie să alergi, acest lucru se simte pe virajele abordate în forţă.
Propulsorul 2.2CD este o plăcere, pentru cine şi-l permite. Cuplul impresionant, de 400 Nm, este disponibil încă de la 1.800 rpm, iar turometrul nu se plafonează pînă la peste 4.000 rpm, ceea ce permite obţinerea unor reprize excelente şi efectuarea unor manevre mai nervoase, fără frica de a rămîne fără "gaz". De asemenea, pentru cine îşi doreşte, motorul permite şi mersul "la consum". Dacă se indexează optim cele 6 trepte de viteză, Mazda
