Cetatenii cu drept de vot ai Letoniei au respins intr-un referendum, cu o diferenta zdrobitoare, propunerea ca rusa sa devina a doua limba oficiala a tarii.
Aproximativ 75% din cei care au votat s-au pronuntat impotriva propunerii, informeaza BBC News.
Referendumul a fost initiat de o miscare a vorbitorilor de limba rusa, care alcatuiesc aproximativ o treime din populatia republicii baltice. Reprezentantii acestei minoritati se plang de discriminare, dar multi dintre etnicii letoni se tem ca e o incercare de a limita independenta tarii.
"Cred ca in ultimii 20 de ani rezidentii rusi din Letonia au fost umiliti de autoritati prin neintrerupte incercari fie de a-i asimila, fie de a-i face cetateni de mana a doua", a declarat Vladimir Linderman, presedinte al miscarii Limba Materna.
Cunoasterea limbii letone era o conditie pentru a dobandi cetatenia Letoniei dupa ce tara si-a castigat independenta fata de Uniunea Sovietica. Totusi, 300.000 de vorbitori de rusa au refuzat sa se supuna conditiilor, astfel incat nu au cetatenie, nu pot vota sau detine functii publice.
Cetatenii cu drept de vot ai Letoniei au respins intr-un referendum, cu o diferenta zdrobitoare, propunerea ca rusa sa devina a doua limba oficiala a tarii.
Aproximativ 75% din cei care au votat s-au pronuntat impotriva propunerii, informeaza BBC News.
Referendumul a fost initiat de o miscare a vorbitorilor de limba rusa, care alcatuiesc aproximativ o treime din populatia republicii baltice. Reprezentantii acestei minoritati se plang de discriminare, dar multi dintre etnicii letoni se tem ca e o incercare de a limita independenta tarii.
"Cred ca in ultimii 20 de ani rezidentii rusi din Letonia au fost umiliti de autoritati prin neintrerupte incercari fie de a-i asimila, fie de a-i face cetateni de mana a doua"