România va ieşi din nou în stradă sâmbătă pe 25 februarie pentru a protesta împotriva Acordului Internaţional Anti-Contrafacere. În pragul protestului, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunţat că ţara noastră va suspenda procesul de ratificare până când acordul nu va fi analizat de Curtea Europeană de Justiţie.
Ratificat de România la finalul lunii ianuarie, la Tokyo, Acordul Internaţional Anti-Contrafacere a stârnit controverse din primele momente. Principala critică la adresa lui, deşi nu se ocupă doar de domeniul online, ci şi de industria farmaceutică, a fost posibilitatea de a reglementa internetul la nivel global şi oferirea de responsabilităţi furnizorilor de internet, despre care mediul online spunea că ar deveni o Poliţie privată.
Înainte de 11 februarie, data primului protest anti-ACTA la nivel european şi naţional, România virtuală visa frumos. 38.000 de oameni îşi anunţaseră prezenţa şi susţinerea, dar la Bucureşti au ieşit cel mult 2.000 de persoane, cel mai amplu protest fiind la Cluj, unde cifra a trecut de 2.000 de persoane, care au pornit într-un marş prin centrul urbei ardelene .
De ce s-a dezumflat primul protest anti-ACTA?
Ce cred cei care se află în spatele paginii de Facebook „România Spune NU ACTA", agora în spatele căreia s-au organizat protestele, despre 11 februarie, protestul de mâine şi ACTA? Deşi nu se consideră organizatori, Gabriela Naneş, Alexandru Alexe, Vladimir Iuganu şi Robert Şerban sunt creierele din spatele mişcării. Robert Şerban menţionează clar: Campania "România spune NU ACTA" nu este afiliată niciunui ONG, mișcare, grup politic sau vreunei alte organizații. Contrar informațiilor apărute în mass media, acțiunile "România spune NU ACTA" nu sunt determinate de influența unui grup anume, ci de reacția globală de nemulțumire vis-a-vis de tratatul ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement).
