În mai multe ocazii, Nicolae Ceauşescu, secretar al CC al PMR, a spus că intelectualii, studenţii şi înalţii funcţionari trebuie să fie recunoscători poporului muncitor.

La Budapesta, în toamna lui 1956, intelectualii s-au aflat în primele linii ale revoltei. Oficialii de la Bucureşti s-au temut ca retragerea trupelor sovietice să nu devină prilej pentru diversiune şi pentru presiuni de liberalizare a regimului intern.

„Savanţii să-şi facă datoria!"

Nicolae Ceauşescu a fost de la început şi până la sfârşit fidel ideologiei comuniste. În câteva intervenţii publice, el a reamintit locul intelectualului în societatea comunistă, aşa cum fusese el trasat de marxism-leninism. Conform acesteia, producătorii de bunuri materiale fuseseră în trecut „clasa exploatată". În regimul comunist, foştii „exploataţi", adică lucrătorii manuali, deveneau „clasa conducătoare". Muncitorii şi ţăranii săraci erau, totodată, şi cei mai onoraţi în discursul public. Dimpotrivă, intelectualii, studenţii, funcţionarii erau consideraţi „pături" ce trăiesc din munca celorlalţi.

Exact în acest sens a vorbit Ceauşescu la o şedinţă a Comitetului de Partid Bucureşti, din 15 noiembrie 1956. „Clasa muncitoare a dat o preţuire înaltă, care i se cuvine ştiinţei înalte, dar savanţii trebuie să‑şi facă datoria şi trebuie să-şi dea seama că ei trăiesc pe spinarea clasei muncitoare. Bunurile materiale se creează la sate şi pe ogoare şi din bunurile acestora trăiesc şi intelectualii. La rândul lor trebuie să-şi facă şi ei datoria, ca să-şi poată câştiga bunurile materiale".

Napoleon contra Lenin

În a doua jumătate a anilor '50, Nicolae Ceauşescu a supervizat şi justiţia. În câteva ocazii, s-a adresat magistraţilor - procurori şi judecători. Intervenţiile sale se păstrează la Arhivele naţionale. La o întâlnire cu procurorii, din ianuarie 1958, Ceauşe