"Nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani", a declarat, marti, presedintele Consiliului National al Vlahilor din Serbia, Radisa Dragojevic.

Dragojevic a sustinut, marti, o declaratie de presa, precizand ca Romania "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe aceasta problema din doua motive: pentru ca vlahii nu sunt lipsiti de drepturi cetatenesti in Serbia si pentru ca tara recunoaste atat vlahii, cat si romanii ca minoritati etnice, noteaza B92.

Acesta a precizat ca recensamantul din 2002 a aratat ca existau in jur de 31.000 de etnici romani in Serbia si in jur de 40.000 de vlahi. Romanii traiesc mai ales in Banat, nord-estul Serbiei, in timp ce vlahii locuiesc in comunele din est.

"Indiferent de orice asemanare, acestea sunt doua minoritati nationale autohtone. Romanii considera Romania patria lor, in timp ce vlahii considera Serbia patria lor. Noi nu avem obiectii, nicio baza sa apelam la Romania, nici Romania nu are nicio baza sa faca vreo cerere in numele nostru", a mai comentat Dragojevic.

Potrivit acestuia, "un grup de nemultumiti din cadrul comunitatii vlahe considera ca limba lor este romana" si acesti nemultumiti au fost cei care "au creat problema apeland la autoritatile din Romania".

Romania joaca dur cu Serbia - Diaconescu: Partenerii sa se obisnuiasca cu o Romanie activa

Tara vecina - a adaugat Dragojevic - vrea ca vlahii sa fie stersi ca o optiune inainte de ultimul recensamant al populatiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toti membrii comunitatii vlahe sa se declare romani ori "vlahi-romani".

Chiar si asa, puncteaza Dragojevic, "vlahii nu au fost gata sa accepte asa ceva". Acesta a declarat, totodata, ca numarul de cetateni sarbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la recensamantul de anul trecut fata de 2002, iar acum este de in jur de