“Nu se poate vorbi de un blocaj”, a declarat Cristian Diaconescu, ministrul de externe român, citat de Sofia News Agency, precizând că Bucureștiul vrea numai “garanții normale” în ceea ce privește vlahii, informează Newsin. Sursa: Octavian Cocoloş

Ministrul și-a exprimat speranța că Bucureștiul și Belgradul vor putea semna un protocol privind situatia vlahilor “cât mai curând posibil”.

România a prezentat o Declarație, prin care a subliniat necesitatea unor rezultate concrete și rapide în ceea ce privește semnarea protocolului referitor la statutul minorităților din cele două țări, cât și implicarea Comisiei și a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minoritățile naționale, în monitorizarea eforturilor Serbiei, pentru respectarea principiilor protecției minorităților, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, se mai arată în comunicat.

Comunitatea românească din Serbia numără aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai mulți locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, și în Voivodina, în nordul țării.

Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuți oficial, încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităților naționale.

În Voivodina, românii beneficiază de învățământ public, emisiuni de televizune și posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înființată și o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia, în aprilie 2009, și care are sub jurisdicția sa doar parohiile românești din Voivodina. Numiți “vlahi”, românii din Timoc au fost privați de învățământ sau activități culturale și religioase în limba maternă.