Este un arbust fructifer, cunoscut ca făcând parte din flora spontană a României, care se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie, cosmetică, dar şi ca plantă ornamentală. Fructele, cu un gust acrişor-astringent se recoltează din a doua jumătate a lunii august până spre jumătatea lunii octombrie.

Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant! Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decât măcieşul şi de 10 ori mai multă decât citricele. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Betacarotenul – necesar ochilor se găseşte în cătina albă din belşug, (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov). iar prin vitamina E, numită şi “a tinereţii”, cătina albă este implicată în cele mai importante procese de regenerare din organism. Mai regăsim celuloză, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier şi sodiu, uleiuri complexe etc. Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute încă din antichitate, iar în prezent, de la cătină se obţin produse ca: ceaiuri din fructe, muguri, frunze şi chiar scoarţă, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urmă este şi cel mai valoros din punct de vedere medical.

Utilizări:

Fructele. Se păstrează cel mai bine în miere de albine. Se consumă atât cât suportă fiecare. Tot secretul este sfărâmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, este bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dând un efect mai puternic decât cel al cafelei. Prin prelucarea fructelor în industria alimentară se obţin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceţuri, peltea, lichioruri, diverse băuturi alcoolice – nu sunt atât de bogate în vitamine precum fruct