Codruţ Olaru, şeful DIICOT, dă vina pe „vidul legislativ” pentru scăparea printre degete a deputatului Boldea. În realitate, DIICOT putea lua măsura interdicţiei de părăsire a ţării, urmată de arestare preventivă, dar procurorilor le-a fost teamă că trebuiau să prezinte probe noi şi nu erau siguri că le vor avea. Această strategie a fost greşită. Sursa: DIICOT

1 /.

UPDATE Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis emiterea unui mandat de arestare pentru 30 de zile, în lipsă, pe numele deputatului Mihail Boldea.

Procurorul de caz putea cere instituirea măsurii de a nu părăsi țara pentru deputatul Mihail Boldea încă din data de 16 martie când a fost chemat la DIICOT, unde a refuzat să facă declarații. În condițiile în care, a doua zi, mai mulți co-inculpați din dosar au fost arestați, procurorul putea cere „consemnarea” lui Boldea în țară. Acest lucru nu a fost făcut, procurorul de caz preferând să ceară ridicarea imunității în vederea reținerii și percheziției demnitarului.

Raţionamentul șefului DIICOT nu stă în picioare

Dacă procurorul de la Galați cerea acest lucru, cererea de percheziție și de reținere a acestuia nu mai avea niciun rost deoarece ar fi fost o a doua măsură cu caracter de interdicție, lucru interzis de lege. Un alt aspect precizat de Olaru a fost acela că, în cazul în care Boldea rămânea cu interdicția de a părăsi țara, ceilalți inculpați din dosar erau discriminați, deoarece ei au fost reținuți și, ulterior, arestați. „Legea este aceeași pentru toți”, a punctat Olaru.

Pentru măsura interdicţiei de părăsire a ţării pentru deputatul Mihai Boldea nu era necesară ridicarea imunităţii parlamentare. DIICOT motivează însă că, ulterior, pentru a solicita arestul preventiv, ar fi trebuit să prezinte probe noi.

Acum, şeful DIICOT admite faptul că dosarul este mult mai comp