Guvernul a modificat prin hotărâre într-o şedinţă specială, la finalul săptămânii, mai multe acte normative în încercarea de atrage mai mulţi bani europeni, dar astfel de reguli au fost modificate de atâtea ori în ultimii ani, încât este foarte greu de spus în ce măsură ele pot corecta situaţia prezentă - una în care gradul de absorbţie a fondurilor este atât de jos, încât stârneşte chiar şi îngrijorarea Comisiei Europene.
Noile reglementări se referă, în special, la acordarea şi retragerea prefinanţărilor, dar vizează şi zona achiziţiilor publice - una extrem de complicată care, anul trecut, a condus la întreruperea la finanţare a unuia dintre cele mai importante programe - Programul Operaţional Regional (POR) cu o finanţare de aproape 4 mld. euro. La sfârşitul lunii februarie România atrăsese doar 6,3% (1,2 mld. euro) din fondurile structurale şi de coeziune pentru exerciţiul financiar 2007-2014 de 19,6 mld. euro. Dacă nu face ceva urgent, România riscă să piardă miliarde de euro din fonduri UE - dar nu pierde doar pentru că nu atrage fonduri, ci şi pentru că ea contribuie la bugetul UE cu peste 1 mld. euro anual.
La începutul săptămânii trecute, comisarul european pentru politică regională Johannes Hahn a susţinut la Bucureşti că România trebuie să atragă fonduri europene de 30 de milioane euro săptămânal până la finalul acestui an pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale. Acest lucru înseamnă cam 1,5 mld. euro în acest an, dar nu este destul, pentru că, în discuţie sunt puse nu doar fondurile pentru exerciţiul financiar viitor, ci şi pentru cel prezent (2007-2014).
În 2012 România trebuie să cheltuiască 1,42 mld. euro fonduri structurale, pentru a evita procedura aşa-numită a dezangajării fondurilor. Dar, dacă va atrage în acest an doar 1,42 mld. euro, atunci presiunea se mută pe 2013
