Statul a obţinut 37,7 mil. euro din vânzarea pe bursă a 15% din Transelectrica, din care le va plăti comisioane de circa un milion de euro brokerilor, avocaţilor, bursei şi CNVM.
Oferta statului de vânzare pe bursă a 15% din acţiunile Transelectrica Bucureşti (TEL), compania care deţine monopolul transportului de energie din România, este prima tranzacţie reuşită a statului pe piaţa de capital după listarea Transgaz Mediaş (TGN) în decembrie 2007.
Rezultatul ofertei a reuşit să mai îndrepte imaginea pieţei locale de capital, şifonată după eşecul de anul trecut al ofertei Petrom, iar brokerii şi bursa au acum un exemplu pozitiv pe care-l pot arăta companiilor private care de trei ani nu mai vor să audă de finanţare prin bursă. Totuşi, unii jucători din piaţă se aşteptau la o competiţie mai mare între investitorii instituţionali, care nu au plusat faţă de preţul minim din ofertă.
Ministerul Economiei va încasa circa 37,7 milioane de euro din vânzarea acţiunilor, cu circa 7% mai puţin decât valoarea la care pachetul era evaluat ieri pe bursă. Diferenţa se explică prin faptul că pentru a subscrie în cadrul unor astfel de oferte investitorii solicită un discount faţă de preţul de pe piaţă.
Preţul mediu obţinut de stat în cadrul ofertei a fost de aproape 15 lei, puţin peste preţul minim la care Guvernul era dispus să vândă acţiunile, de 14,9 lei. Asta deşi cererea de acţiuni a fost în final cu 58% mai mare decât oferta.
Marii investitori, cărora le-a fost alocată o tranşă de 90% din valoarea ofertei, au plasat cele mai multe ordine în intervalul 14,9-15,5 lei, nefiind dispuşi să supraliciteze cu un preţ mai mare, astfel că preţul final pe tranşa mare a fost de 14,9 lei. În schimb, pe tranşa micilor investitori a fost mai multă agitaţie, iar subscrierile au depăşit de 2,8 ori numărul de acţiuni alocate, fapt care a urcat preţul d
