Prin decizia Parlamentului de la Chișinău 7 aprilie a devenit Ziua Libertății în Republica Moldova. Pentru cei care nu știu, este ziua în care, în 2009, proteste de stradă în zona clădirilor președinției și a Parlamentului împotriva rezultatului alegerilor generale din 5 aprilie, câștigate de Partidul Comuniștilor (PCRM), au declanșat seria de evenimente care au dus la căderea de la putere a regimului Voronin.

În același timp, nici azi nu cunoaștem adevărul despre acele evenimente soldate cu cel puțin trei morți și site de persoane maltratate de organele de ordine.

Versiunea puterii de atunci e simplă: a fost o tentativă de lovitură de stat, cu participarea opoziției care tocmai pierduse categoric alegerile parlamentare, în care PCRM obținuse 60 de mandate din 101. Președintele de atunci și lider al PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat și România de incitare a protestelor.

Versiunea opoziției de atunci, puterea de azi, este diametral opusă, a fost o înscenare a PCRM și a autorităților pentru  discreditarea zecilor de mii de demonstranți care protesatu împotriva a ceea ce ei considerau măsluirea rezultatelor scrutinului din 5 aprilie 2009. Opoziția de atunci susține că pe lângă serviciile secrete ale Republicii Moldova au fost implicate și serviciile secrete ale Federației Ruse în provocările ce ar fi justificat intervenția în forță a autorităților de la Chișinău.

La mai puțin de patru luni de la tragicele evenimente de la Chișinău, situația politică s-a schimbat radical. PCRM nu a reușit să aleagă președinte țării, lipsindu-i doar un vot în Parlament și ca urmare pe 29 iulie 2009 au fost convocate alegeri parlamentare repetate.

De data aceasta, PCRM nu a mai obținut decât 48 de mandate, rândurile sale fiind părăsite de Marian Lupu, fost președinte al Parlamentului între 2005 și 2009, care s-a alăturat Partidului Democrat (PDM) și cu cele 13