Primul verdict din Dosarul Valiza e mioritic resemnat. George Becali a fost achitat pe toată linia.
“Terenul avea o valoare sentimentală pentru mine. Era semănat cu lucernă şi puteam să-mi duc şi eu oile la păscut acolo. Dar eu nu puteam pînă să fac schimbul. Pentru că acolo era interzis, că era al Armatei. Doar un cioban Bebe putea paşte oile acolo. Eu mă ofticam”. Este un fragment ales din depoziţia lui George Becali la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în decembrie anul trecut.
Oftica pe ciobanul Bebe a păgubit statul român cu 892.758 de dolari, conform procurorilor. Din 2007, de cînd s-a cerut avizul pentru începerea urmăririi penale, Dosarul schimburilor de terenuri dintre finanţatorul Stelei şi Ministerul Apărării Naţionale s-a tot plimbat. Judecătorii l-au întors la DNA, apoi l-au luat înapoi şi au reluat judecata în regim de urgenţă, pentru că faptele se prescriu în iulie. Acuzat de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, Becali are un anturaj select în boxă: un fost ministru al Apărării, fiica acestuia, un fost şef al Marelui Stat Major.
Cazul “Valiza”, cu George Becali în rolul lui George Becali şi Arpad Paszkany în rolul “ciobanului Bebe”, a păgubit Liga 1 de iluzia competiţiei. Scandalul de la Cluj n-a încheiat doar un campionat, ediţia 2007-2008, a spulberat şi ultimele repere legale şi morale ale fotbalului nostru. “Nu e mită, e premiere” reprezintă un fel de moment zero al dispreţului şefilor de cluburi faţă de regulamente şi legi. Totul se poate interpreta, nimic nu se poate proba. Şi, în caz de orice, totul se poate falsifica, inclusiv fotbalul. Ca şi cum pentru ei, şefii de cluburi, se aplică în continuare legile nescrise şi nemuritoare din “Mioriţa”. Trăim, aşadar, sub imperiul ofticii, nu într-o civilizaţie dotată cu o Constituţie şi un Cod Penal.
La patru ani distanţă de la producerea faptelor, la
