Proiectul de buget al UE pentru 2013, prezentat de Comisia Europeană, reflectă declaraţiile Consiliului European potrivit cărora creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă în UE se pot realiza numai combinând consolidarea fiscală cu investiţiile în creşterea economică viitoare, conform unui comunicat.

Bugetul UE completează, în mod util, eforturile naţionale în această privinţă prin concentrarea investiţiilor în domeniile prioritare definite în strategia UE de creştere economică, Europa 2020, ţinând seama, în acelaşi timp, de contextul economic dificil şi de presiunea existentă asupra bugetelor naţionale. Proiectul de buget 2013 îngheaţă cheltuielile viitoare: majorarea angajamentelor (de exemplu, plăţile de mâine) este la nivelul inflaţiei (2 %). Acesta îngheaţă, de asemenea, bugetul administrativ al Comisiei cu mult sub nivelul inflaţiei, reducând în acelaşi timp efectivele de personal cu 1 %, ceea ce reprezintă primul pas în vederea îndeplinirii obiectivului de reducere cu 5 % a personalului în 5 ani.

Totodată, acesta propune o creştere de 6,8 % a nivelului plăţilor. Acest lucru contribuie în mod direct la creştere economică şi la crearea de locuri de muncă în Europa. Bugetul UE trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale curente şi pe cele din anii precedenţi faţă de statele membre şi de alţi beneficiari.

"Suntem pe deplin de acord cu concluziile Consiliilor Europene anterioare care au cerut o utilizare mai bună a fondurilor UE, pentru a ajuta Europa să iasă din criză", a declarat comisarul pentru programare financiară şi buget Janusz Lewandowski, adăugând: "În circumstanţele actuale, bugetele naţionale şi bugetul UE reprezintă, mai mult ca niciodată, două feţe complementare ale aceleiaşi monede: întrucât statele membre se confruntă cu reduceri dureroase, dar necesare, bugetul UE se concentrează asupra investiţiilor şi, prin urmar