Cei doi candidaţi finalişti la alegerile din Franţa încearcă să câştige de partea lor electoratul de extremă-dreapta. Tensiunea în viața politică din Franța, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al prezidențialelor
Sursa: REUTERS
Legitimă apărare pentru poliţişti, electoratul Frontului Naţional, atacuri de campanie, Europa, imigraţie şi şomaj. Acestea au fost câteva dintre subiectele asupra cărora cei doi candidaţi intraţi în turul al doilea al alegerilor din Franţa au polemizat joi seara.
Preşedintele Nicolas Sarkozy şi contracandidatul său, socialistul François Hollande, au fost invitaţi, unul după altul, la televiziunea France 2, unde şi-au reafişat divergenţele, pe fondul amplificării tensiunilor între cele două tabere.
Amândoi au continuat încercările de a cuceri electoratul extremei drepte, dar fără să pară că-i adoptă şi ideile. În vreme ce actualul preşedinte consideră că Frontul Naţional, de extremă dreapta, este "un partid democratic", Hollande a apreciat că FN "este un partid autorizat în Republica Franceză, care contestă o serie de valori ale Republicii". El a spus că vrea să se adreseze tuturor francezilor, inclusiv electoratului FN, şi a refuzat să facă din imigraţie "un subiect de confruntare".
Sarkozy, care anunţase că nu va exista un acord cu extrema dreaptă, a stabilit o limită clară a trecerii sale către dreapta în cariera sa: el a precizat că niciun candidat al partidului său, UMP, nu va renunţa în favoarea unui candidat al FN mai bine plasat decât el în a doua rundă a alegerilor legislative din iunie.
Doamna "rottweiler"
După ce remarca făcută de un deputat de origine română din partidul lui Sarkozy a provocat un val de reacţii negative, preşedintele-candidat a ţinut să condamne afirmaţiile colegului său. Renumit pentru declaraţiile controversate, Lionn