Cu o compoziţie aproape la fel de complexă precum cea a sângelui uman, vinul furnizează organismului suficient de multe substanţe nutritive ca să poată fi numit, fără exgerare, şi aliment. Însă beneficiile pe care le aduce consumul moderat de vin nu se opresc aici.

Istoria acestei băuturi începe acum mai bine de opt mii de ani în urmă. Şi astăzi, ca şi în trecut, vinul ne însoţeşte în toate momentele importante din viaţa noastră. Iar asta pentru că, fără doar şi poate, era considerat drept „cea mai sănătoasă şi cea mai igienică dintre băuturi", după cum spunea însuşi marele microbiolog Louis Pasteur, comparând vinul inclusiv cu apa şi cu laptele.

Vinul se obţine prin fermentaţia alcoolică completă sau parţială a strugurilor ori a mustului proaspăt. Pentru a obţine un vin veritabil, de calitate, nu se favorizează procesul de fermentaţie prin adăugare de zahăr, de acizi, de enzime sau a altor ingrediente. Tăria alcoolică nu trebuie să fie mai mică de 8,5%. Vinurile albe, roze sau roşii, obţinute din must de struguri prin fermentare şi învechire au o tărie de 11-18 grade. Astfel de băuturi alcoolice se pot obţine şi din alte fructe (mere, fructe de pădure), dar ele poartă denumirea de cidruri.

Ce înseamnă un vin de calitate?

„Un vin de calitate din punct de vedere nutriţional şi al siguranţei alimentare înseamnă un produs obţinut prin fermentare naturală a mustului ravac, de struguri nobili, cu o tărie alcoolică superioară celei de 11 grade, cu o cantitate cât mai mică de alcool metilic, cu un nivel al contaminanţilor fizico-chimici cât mai scăzut (metale grele, reziduuride pesticide, îngrăşăminte chimice) şi, pe cât posibil, fără conservanţi", explică profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, în cartea sa „Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim?".

Citeşte şi:

De ce ar trebui să gă