Relaţia cândva privilegiată dintre Rusia şi Germania este umbrită de suspiciuni reciproce.

La Berlin, revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alegerile din 4 martie, a fost primită cu dezamăgire.

Angela Merkel, cancelarul german, îşi pusese speranţele în Dimitri Medvedev, predecesorul lui Putin şi actualul şef al guvernului de la Moscova, că va reuşi să mondernizeze Rusia.

Anunţul din septembrie anul trecut, când cei doi au oficializat rocada la conducerea Rusiei, a căzut ca un trăsnet pentru Merkel, care a sperat până în ultima clipă că Medvedev va candida pentru un nou mandat la Kremlin.

A urmat o perioadă de linişte profundă în relaţiile pe axa Berlin-Moscova. Dezamăgirea lui Merkel a fost şi mai mare în primăvara acestui an când, cu câteva zile înaintea prezidenţialelor din Rusia, ea i-a transmis un mesaj lui Putin.

Ca viitor preşedinte, Putin ar trebui să facă un gest de bunăvoinţă către Occident, prin care să semnaleze dorinţa unui nou început. Acest gest ar fi trebuit să fie eliberarea lui Mihail Hodorkovski, fostul magnat al petrolului şi rival al lui Putin, aflat de ani buni în închisoare.

Putin i-a ignorat cererea lui Merkel. Acum câteva săptămâni, cancelarul i-a telefonat preşedintelui rus, rugându-l să îşi schimbe poziţia faţă de criza din Siria.

Rusia blochează în Consiliul de Securitate al ONU orice iniţiativă care ar putea ameliora cel puţin situaţia din ţara arabă. Liderul de la Kremlin nici nu a vrut să audă de aşa ceva.

De cealaltă parte, Putin o consideră pe Merkel "vasala" americanilor şi o acuză că a cedat presiunilor SUA atunci când a blocat accesul companiilor ruse la diferite contracte.

Astăzi, Putin se va afla la Berlin, dar vizita va fi una marcată de răceală, scrie publicaţia germană "Der Spiegel". Nu se vor semna acorduri, ca înainte, şi nu va mai avea loc nicio discuţie despre efor