Procesul de despăgubire a foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist e blocat. Statul nu are o soluţie. Sursa: AGERPRES
Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor a suspendat, pentru şase luni, până în septembrie, acordarea titlurilor de despăgubire şi a celor de conversie. Însă chiar şi deciziile emise sunt blocate de lipsa de fonduri bugetare şi de faptul că resursele Fondului Proprietatea (FP), aşa cum a fost gândit iniţial, s-au dovedit mult prea mici.
Înfiinţat în 2005 ca soluţie pentru despăgubirea foştilor proprietari deposedaţi de comunişti, Fondul Proprietatea avea un capital social iniţial de 12,24 miliarde lei (aproximativ 3,3 miliarde de euro), care a fost majorat pe parcurs. Fondul s-a dovedit insuficient, deoarece a fost constituit pe baza estimărilor făcute până în 2004, care evidenţiau un necesar de circa 14 miliarde lei, potrivit fostului ministru de Finanţe, Bogdan Drăgoi.
O piaţă cu potenţial
Statul a început să acorde acţiuni FP, în valoare nominală de 1 leu, demarând, în paralel, demersurile pentru selectarea unui administrator care să-l listeze pe bursă. Însă cum procedurile erau greoaie, mulţi dintre cei care s-au văzut cu acţiunile în mână au preferat să le transforme de urgenţă în bani. Astfel, a apărut piaţa gri, unde titlurile FP se vindeau mult sub valoarea nominală, unii speculatori plătind şi 0,2 lei pe acţiune. Cei care au simţit potenţialul acestei pieţe au făcut bani frumoşi. Printre exemplele notabile îi regăsim pe Mihai Rotaru, proprietarul Rotary Construcţii, care are 70 milioane de euro convertiţi în acţiuni FP, sau pe Horia Simu, cel care deţine o parte din producătorul de cupru Cuprom Bucureşti şi acţionarul majoritar al Companiei de Construcţii şi Căi Ferate, cu circa 50 de milioane de euro în acţiuni ale Fondului. Liviu Cătălin Toderiţă, acţionar la Braiconf Brăila, ar
