Sunt cele mai accesibile proprietăţi de pe piaţă, dar vin la pachet cu inundaţii, căldură excesivă şi riscuri seismice. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Blocurile comuniste se înalţă pe zi ce trece, iar locul apartamentelor clasice l-au luat unele ce par sofisticate, cu scară înterioară. Mansardele împărţite în garsoniere sau apartamente cu două sau trei camere sunt printre cele mai ieftine de pe piaţă (între 26.000 şi 50.000), însă au dezavantaje serioase: risc mare de inundaţii, căldură greu de suportat, probleme cu rezistenţa.
La construcţia unui etaj de tip mansardă pe un bloc vechi lucrurile merg ca pe roate. Expertiza tehnică se face repede, iar în aproximativ patru luni de la semnarea acordului cu locatarii, constructorul deschide şantierul.
Proiectanţii spun că, pe perioada construcţiei sunt cele mai multe probleme, iar ponoasele le trag locuitorii ultimului etaj.
"Cea mai des întâlnită problemă este cea cu apa. Plouă la cei de la etajul patru, de multe ori din cauza muncitorilor", explică Marius Lulea, proiectant în cadrul firmei Ideal Proiect.
El mai spune că toţi constructorii reabilitează tot blocul şi pun termopane, iar uneori dau şi câte 1.500-2.000 de lei de fiecare proprietar, despăgubiri pentru disconfortul din perioada construcţiei.
O altă problemă la care potenţialii cumpărători trebuie să fie atenţi este titlul de proprietar. "Să cumpăr un apartament de două camere la mansardă a fost o mare greşeală. Practic nu sunt proprietar pe nimic, deşi am dat 40.000 de euro. Firma care a făcut blocul a avut o convenţie cu asociaţia de proprietari să ridice apartamente, dar nu are legal şi drept de proprietate pe acoperiş, pe apartamentele de la mansardă. Am aflat asta când m-am dus la bancă să girez o rudă", ne-a spus Andrei Cumbrea din Bucureşti.
Nici la rezistenţa în cazul unui cutremur