Sergiu Galiș, realizatorul de emisiuni de la Radio Timișoara, și Mircea Barbu, realizatorul emisiunii de limba romani de la același post, au realizat mai multe reportaje sub genericul “Istoria uitată a romilor din Banat”.

Unul din episoade se intitulează “Decretele imperiale” și tratează documente care arată încercarea imperiului Habsburgic de a asimila țiganii din Banat. Vom reda fragmente din ineditul material realizat de Sergiu Galiș și Mircea Barbu.

Banatul aflat de la începutul secolului al XVIII-lea în stăpânirea împăraților de la Viena, era la sfârșitul anilor 1700 gazda unei populații de o coloratură etnică foarte bogată.

Fosta provincie Otomană fusese de mult părăsită de turci, în schimb românii, sârbii și maghiarii rămăseseră pe loc. Coloniștii germani, cehi, slovaci și bulgari au îmbogățit spectrul etnic al regiunii, iar populația nomadă a regiunii, romii, prezentă încă înainte de cucerirea turcilor, aparținea de mult acestei zone.

Tolerați de stăpânirea otomană, romii din Banat s-au văzut curând, o dată cu noile legi imperiale, ținta mai multor decrete care încercau să impună cu forța un stil de viață impropriu tradițiilor vechi, nomadice.

“Muzicanții localului “Soarelui de aur” din Timișoara spun că sunt de origine maghiari. Cântă foarte frumos melodii vechi, ungurești, spre încântarea oaspeților. Între ei vorbesc dialectul țiganilor din Banat. Și încă foarte pe ascuns. Nu este prima dată în călătoria mea prin țările Mureșului și Timișului când etnicii țigani se dau români, maghiari sau sârbi”. Timișoara, 24 aprilie 1820. Nicolaus Kasel, comerciant.

În 1758, printr-un decret al împărătesei Maria Tereza, sub pretextul fixării unei legi care să îi oblige pe romi să plătească impozite, a început campanile de asimilare a acestora.

“Numele de țigan este înlocuit cu denumirea de “neubauer” -ță