Lipsa lor din dietă creşte riscul de boli ale oaselor sau pielii. O treime din alimentele consumate zilnic trebuie să conţină grăsimi. Sursa: REUTERS

Deşi aproape că a devenit o modă scoaterea grăsimilor din alimentaţie, medicii spun că acest obicei nu e tocmai sănătos, mai ales în perioada de creştere.

"Grăsimile intră în compoziţia celulelor şi au o serie de funcţii: fac stocuri de energie, eliberează hormoni ce reglează metabolismul şi hormoni sexuali, ajută la formarea sistemului nervos la copii şi la menţinerea sănătăţii pielii şi a părului", subliniază nutriţionistul Eduard Adamescu.

Există anumite vitamine- A, D, E,K- care nu pot fi absorbite în lipsa lipidelor, iar dacă ne ferim prea mult de ele, pot apărea carenţe şi, implicit, rahitism la copii sau osteoporoză la adulţi.

Un gram de grăsime are 9 calorii

Cantitatea de grăsimi nu trebuie să depăşească 30% din aportul caloric zilnic. Şi, cum un gram de grăsime are 9 calorii, un adult a cărui raţie calorică ajunge la 2.000 de calorii nu ar trebui să consume mai mult de 65 de grame de grăsimi.

"Însă grăsimile sunt de două feluri: nesaturate şi saturate (animale), mai nocive. Acestea din urmă nu ar trebui să depăşească 10%", specifică medicul.

Mai există însă şi o categorie de grăsimi vegetale "modificate", la fel de periculoase - grăsimile hidrogenate. Ele sunt obţinute în urma unui proces menit să le solidifice.

"Se găsesc în anumite margarine, dar mai ales în produse de patiserie, biscuiţi, produse industriale. Producătorii le folosesc pentru că sunt ieftine, cresc valabilitatea pro duselor, dar şi pentru că dau o anumită savoare. Însă aceste grăsimi cresc nivelul colesterolului şi riscul de a face infarct", atrage atenţia specialistul în nutriţie.

"Grăsimi bune se găsesc în peştele oceanic, migdale, alune,