Partidul care a condus cu mână de fier până în 2000 preia puterea într-un climat tensionat. Sursa: REUTERS
După ce a guvernat timp de şapte decenii fără întrerupere între 1929 şi 2000 şi după cei 12 ani petrecuţi în opoziţie, Partidul Revoluţionar Instituţional revine la putere în Mexic graţie victoriei lui Enrique Pena Nieto la alegerile prezidenţiale de duminică.
Creditat cu 37,93% din voturi, Pena, un avocat în vârstă de 45 de ani, l-a devansat pe candidatul stângii, Andres Lopez Obrador.
Rezultatul scrutinului reprezintă însă o înfrângere dură pentru formaţiunea actualului preşedinte Felipe Calderon, (PAN), a cărei candidată, Josefina Vazquez Mota, a obţinut doar 25%.
Telegenic, comparat cu un actor de telenovele, tată a cinci copii - dintre care doi făcuţi în urma unor relaţii extraconjugale - Pena Nieto este pentru mulţi un mister politic.
Succesul său este pus pe seama unei campanii TV extrem de bine ţintite, care a reuşit să îi creeze imaginea unui învingător de care ţara are nevoie după şase ani de război împotriva cartelurilor drogurilor, soldat cu peste 50.000 de morţi.
Revenirea la putere a PRI este consecinţa directă a eşecului preşedintelui Felipe Calderon în strategia sa împotriva crimei organizate. Nieto a afirmat că-şi asumă cu responsabilitate mandatul şi că "nu va exista niciun armistiţiu sau pact cu crima organizată".
Timp de 71 de ani, până la pierderea alegerilor în 2000, PRI a controlat Mexicul fără nicio concurenţă politică, graţie unei maşini de vot care a funcţionat perfect prin cumpărarea voturilor şi intimidarea electoratului.
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa a definit Mexicul acelei perioade drept "dictatura perfectă", în care partidul şi statul sunt un tot, având susţinerea sindicatelor şi elitelor.
Deşi Pena spune că reprezintă o nouă generaţie de lideri, capabili să evite erorile tre