Când ceea ce mâncaţi devine subiect exclusiv de discuţie sau vă treziţi colectând lucuri pe care sunt şanse mici să le folosiţi, faceţi o vizită la psiholog. Sursa: SHUTTERSTOCK
Stilurile de viaţă moderne aduc cu ele boli noi: orthorexia, fixaţia pentru mâncarea extrem de sănătoasă prinde rădăcini şi în România, iar sindromul lui Diogene, boala celor care strâng lucruri inutile, are mulţi "adepţi" la noi.
Se estimează că 10-15% suferă de acest din urmă sindrom. Pentru orthorexici, dorinţa de a fi sănătoşi este dusă la limită. Mănâncă urmând un plan de dietă strict.
"Vor să se simtă importanţi, speciali şi găsesc această modalitate de a ieşi în evidenţă. În plus, vorbesc ostentativ despre stilul lor de viaţă, despre ce mănâncă şi ţin să sublinieze permanent efortul pe care ei îl depun", explică psihologul Keren Rosner.
Alimentaţia le domină întreaga existenţă. Sunt mereu stresaţi, în criză de timp pentru că pregătirea meselor le ocupă fiecare secundă.
"Ajung, aşadar, să se izoleze şi să nu mai aibă timp să se relaxeze. Orice e exagerat nu e sănătos. E nevoie de echilibru în absolut orice. Nu e rău să mânănci sănătos, dar când principala ta preocupare e asta, nu e normal", consideră specialistul.
Viaţa grea pe care românii au avut-o în comunism şi sărăcia îi fac pe mulţi să strângă lucruri inutile, ceea ce psihiatrii numesc drept "Sindromul lui Diogene" (denumirea este inspirată de celebrul filozof Diogene, cunoscut pentru neglijenţa extremă faţă de propria persoană).
"Poate fi o tulburare obsesiv-compulsivă. La fel de bine poate fi vorba de o boală psihică, care este legată de schizofrenie sau alte tulburări de comportament. În acest caz poate debuta şi la 20-30 de ani. Îşi neglijează propria persoană, nu se mai spală, nu mai vorbesc cu nimeni, preferând compania animalelor în locul oamenilor", explică psihologul Keren Rosner.
