Americanca a cîştigat ieri pentru a cincea oară la Wimbledon, egalînd numărul de trofee al surorii ei, Venus În finală, mezina Williams a trecut cu 6-1, 5-7, 6-2 de Agnieszka Radwanska, prima poloneză calificată într-o finală de Mare Şlem din istorie.
După ce Serena a cîştigat primul set cu 6-1, dominînd finala cu autoritatea unui general de armată, toată tribuna suspina. Încă un meci scurt? Încă un ultim act fără intrigă? Am plătit biletele, am umplut scaunele Arenei Centrale ca să ieşim după o oră? Era scenariul ideal însă pentru Serena, care a aplicat acest pattern în fiecare meci de la această ediţie a Wimbledonului.
Cu o excepţie, disputa cu Jie Zheng, din turul al treilea, dar, se ştie, excepţiile întăresc regula. Un prim set rapid, scurt, ca o gură de coniac care ajunge apoi în sînge, încălzindu-l. Apoi, tot ca un model, urma un act secund problematic.
La fel a fost şi în finală. Nu degeaba Agnieszka Radwanska a ajuns acolo unde este, pe locul 3 în lume, cu o şansă de a deveni numărul unu mondial în cazul unei victorii la All England Club. Pentru că este o jucătoare care încasează cît încasează pentru ca apoi să livreze spre adversară totul împachetat frumos, îngrijit. Iar înăuntru e surpriza. Poloneza a întors setul secund de la 2-4 şi l-a pus în contul ei cu 7-5. O Agnieszka respirînd cu greu din cauza unei răceli, dar dînd totul pe teren.
În decisiv însă, Serena şi-a redescoperit agresivitatea. A atacat ferm orice minge scurtă sau moale. A servit precis. A apelat la soluţii rafinate precum scurtele. La 5-2, cînd servea pentru meci, părea concentrarea în stare pură. Americanca a încheiat cu o lovitură cîştigătoare, ca o campioană ce e. Ce a fost şi a redevenit. La cei aproape 31 de ani ai ei, a cîştigat al cincilea Wimbledon şi al 14-lea titlu de Mare Şlem din carieră.
Americanca a cîştigat ieri pentru a cincea oară la Wimbledon
