Există o variantă sud-americană a războiului preşedinte-Parlament, soldată, luna trecută, cu demiterea preşedintelui Paraguay-ului, dar există şi o variantă orientală care se desfăşoară zilele acestea în Egipt - lupta pentru putere dintre preşedintele ales, islamistul Mohamed Morsi, şi instituţiile seculare reprezentate de armată. În mod cu totul inedit, Washingtonul ia în serios să încline balanţa spre Morsi, ceea ce ar reprezenta o schimbare spectaculoasă în politica Statelor Unite.

Proaspăt validat în funcţia de preşe-dinte, Morsi, reprezentantul celei mai vechi organizaţii islamiste din Egipt, Fraţii Musulmani, a emis duminică un decret de convocare a Parlamentului ales anul trecut - în care Fraţii deţin o majoritate confortabilă -, dar care a fost dizolvat la începutul lunii de Curtea Supremă Constituţională pe temeiuri procedurale. Imediat, Consiliul Suprem al Forţelor Armate (SCAF) şi-a asumat prin decret întreaga putere legislativă, dar şi dreptul de modificare a Cons-tituţiei şi puteri executive considerabile precum politica bugetară ţării şi politica de securitate internă şi externă. Morsi poate numi un prim-ministru, dar nu poate promova nici o reformă politică şi nu poate guverna fără aprobarea generalilor. De aici decretul prin care a încercat să smulgă din mâinile acestora Legislativul, pariind exclusiv pe popularitatea sa.

Luni, Curtea Constituţională şi SCAF au respins decretul lui Morsi drept un afront la adresa statului de drept, în vreme ce suporterii preşedintelui l-au calificat drept „o victorie a guvernării civile". Ieri Parlamentul s-a reunit însă în şedinţă sfidând deciziile Curţii Constituţionale şi armatei. Parlamentul cunoaşte foarte bine drepturile sale şi îndatoririle, nu intervine în afacerile puterii judiciare şi nu comentează deciziile justiţiei, a declarat Saad al Katatni, preşedintele Camerei provenit de asemenea