După patru zile de întreceri olimpice, România începe să numere "steagurile". Tricolorii au cucerit trei medalii, prin Alin Moldoveanu (tir) - aur, Alina Dumitru şi Corina Căprioriu (judo) - argint. Ca număr, suntem în grafic. Doar numele diferă faţă de lista pronosticurilor: nu au urcat pe podium fetele de la spadă, dar a apărut tiristul Alin Moldoveanu. De unde mai putem colecţiona trofee, în special aur, cele care fac diferenţa în clasamentul general? "Canotaj, scrimă, kaiac-canoe, gimnastică şi haltere", este lista secretarului general al COSR, Ioan Dobrescu. "Nu mai dominăm ca altădată printr-un singur sport, cum era gimnastica, dar suntem mai bogaţi în şanse", mai spune oficialul forului olimpic.

Jocurile Olimpice de la Beijing confirmă o tendinţă apărută în ultimii 12 ani: ţările puternice cuceresc cam acelaşi număr de medalii, poate chiar mai mult, în timp ce pe lista naţiunilor care au acces la podium apar nume noi. "La Sydney, au cucerit medalii 42 de ţări. La Atena, au fost 62, iar la Beijing 83. În opt ani, numărul ţărilor care iau medalii olimpice s-a dublat. Acesta este rezultatul globalizării. Ţările bogate, care investesc mult în sport, iau grosul. Ţările mici profită de pe urma globalizării şi ajung să ia medalii. Păgubită este clasa de mijloc, din care face parte şi România. De aceea spun că aurul este tot mai preţios şi mai greu de obţinut", a declarat preeşdintele COSR, Octavian Morariu, într-o conferinţă de presă susţinută la Casa României de la Londra.

După patru zile de întreceri olimpice, România începe să numere "steagurile". Tricolorii au cucerit trei medalii, prin Alin Moldoveanu (tir) - aur, Alina Dumitru şi Corina Căprioriu (judo) - argint. Ca număr, suntem în grafic. Doar numele diferă faţă de lista pronosticurilor: nu au urcat pe podium fetele de la spadă, dar a apărut tiristul Alin Moldoveanu. De unde mai putem col