Guvernul va trebui să estimeze dacă efectele aşteptate de la viitorul acord chiar au şanse să devină realitate. Sursa: Foto: Codrin Prisecaru

Al treilea acord consecutiv cu FMI pare tot mai aproape de a deveni realitate, deşi cu puţin timp în urmă nimeni nu îl punea măcar în discuţie.

Ce mize ar avea un nou acord de tip preventiv pentru România? În cea mai mare parte, pe cele de până acum. Cea mai importantă este posibilitatea de a ne împrumuta de pe piaţa liberă la costuri rezonabile. Din martie 2011, când a fost încheiat precedentul acord preventiv, randamentul plătit de România la titlurile de stat pe termen scurt a scăzut de la aproape 7% la 5%, minimul de după 1990, în mare parte ca efect al acordului cu Fondul.

Alte mize ale acordului cu FMI ţin de Banca Naţională, care ar avea resurse pe de o parte pentru a micşora dobânzile şi a impulsiona creditarea economiei, şi pe de altă parte pentru a apăra cursul, aşa cum a reuşit să facă în 2011 şi în prima parte a acestui an.

Nu tot devine realitate

O miză posibilă ar fi chiar "rostogolirea" împrumutului de la FMI luat în 2009, plăţile începând anul viitor. Acordul nu ar mai fi însă de tip preventiv în acest caz.

Nu în ultimul rând, FMI îi poate trage de mânecă pe politicieni când aceştia fac excese populiste pe bani publici sau când refuză să ia măsuri pentru restructurarea economiei şi privatizarea "găurilor negre" pe care le patronează statul.

Deşi majoritatea efectelor de până acum au fost pozitive, există şi lucruri pe care le-am aşteptat în van de la acordurile cu FMI. Pe listă ar putea fi creşterea ratingului de ţară, scăderea cotaţiei CDS, sau chiar implementarea unor măsuri benefice precum listarea companiilor de stat şi angajarea de manageri privaţi la stat.

Condiţii posibil mai bune

Un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional ar putea fi semnat în co